|
-🧔 Citesc intr-o carte de clasa a VI-a definitia raportului. Raportul a doua numere a si b, cu b diferit de 0, este catul a : b si se noteaza a/b.
De exemplu: raportul numerelor 1 si 2 este 1/2 = 0.5.
Apoi, se discuta unele aplicatii, de exemplu concentratia unei solutii. Aici... lipseste ceva. Sa vedem ce.
Concentratia unei solutii
Zaharul, sarea si altele se dizolva (nu se topesc!) in apa. Obtinem un amestec lichid numit solutie. Este important sa stim cat de dulce sau cat de sarata este o astfel de solutie. De exemplu, un suc cu mult zahar nu este foarte bun pentru sanatate. Ar putea fi chiar total nerecomandat in cazul persoanelor care sufera de diabet.
Mie, recunosc, imi cam place zaharul in cafea. Altcineva ar putea spune: "bh, cum poti bea un astfel de sirop?" Cum am putea sti exact cat de dulce este o solutie? Cat zahar ar trebui sa contina ca sa nu devina un pericol pentru sanatate (mai ales daca avem diabet)? Ar trebui sa MASURAM ceva (doar un numar ne poate oferi o informatie obiectiva)...
Concentratia unei solutii se poate obtine calculand raportul dintre masa substantei care se dizolva si masa solutiei.
C = masa substantei care se dizolva / masa solutiei
Exemplu: dizolvam 15g de zahar in 85g de apa. ATENTIE! Masa solutiei va fi totalul 15g + 85g = 100g. Astfel: C = 15 / 100 = 0.15. Deci, concentratia acestei solutii este egala cu 0.15.
Foarte frumos, dar lipseste ceva!... Ce? De ce am calculat raportul anterior si ce reprezinta acest numar: 0.15? Prin efectuarea raportului obtin o informatie pe cat de simpla pe atat de importanta: cat zahar contine UNITATEA de solutie! Deci, fiecare gram de solutie contine 0.15g de zahar! Restul, pana la 1g (0.85g), este apa.
Ar putea fi mai practic sa exprim acest raport ca procent 0.15 = 15%. Asta inseamna ca 100g de solutie contin 15g de zahar si 85g de apa.
Concentratia reprezinta cantitatea de substanta dizolvata intr-o cantitate-unitate de solutie.
Cand cantitatea de solutie de care dispunem nu este egala cu unitatea, putem afla concentratia calculand raportul definit anterior.
Densitatea
Imi amintesc o intrebare capcana din copilarie: care e mai greu, un Kg de paie, sau un Kg de fier? Evident, doua obiecte de 1 Kg, ca sunt ele un balot de paie si un buzdugan din fier, sunt la fel de grele pentru ca... au aceeasi masa: 1 Kg. Ce ne incurca aici este faptul ca balotul de paie este mult mai voluminos decat buzduganul zmeului. Pai, ce ar putea inseamna atunci faptul ca "fierul este mai greu decat paiele"? Ca si in cazul concentratiei unei solutii, trebuie sa ne referim la doua corpuri care au acelasi... volum!
Densitatea unui corp reprezinta masa (m) pe care o are unitatea de volum (V)!
Exemplu: 2000 Kg de apa ocupa 2m3. Cat cantareste un singur m3 de apa?
Sa calculam: 2000 Kg / 2m3 = 1000 Kg/m3
Asta inseamna ca o unitate de volum (adica 1 m3) de apa cantareste 1000 de Kg.
Deci, calculand raportul m/V obtinem cat cantareste o unitate de volum, adica marimea fizica numita densitate, care se notata cu litera greaca rho:
ρ = m/V
In Sistemul International (SI), densitatea de masoara in Kg/m3.
In practica, ar putea fi mai comod sa o exprimam in g/cm3.
Sa transformam densitatea apei din Kg/m3 in g/cm3.
1000 Kg/m3 = 1 000 000 g / 1 000 000 cm3 = 1 g/cm3.
Nu uitati!
1 Kg = 1000 g
1 m = 10 dm, 1 m2 = 10 X 10 = 100 dm2, iar 1 m3 = 10 X 10 X 10 = 1000 dm3
1 m = 100 cm, 1 m2 = 100 X 100 = 10 000 cm2, iar 1 m3 = 100 X 100 X 100 = 1 000 000 cm3
DECI: un cub cu latura de 1cm, plin cu apa, are masa de 1 gram. Densitatea apei este 1 g/cm3
In functie de tipul de copac, lemnul poate avea densitatea de la 0.5 g/cm3 pana la 0.85 g/cm3. Densitatea lemnului este mai mica decat densitatea apei. Din acest motiv lemnul pluteste pe apa.
Alte densitati. Aluminiu: 2.7 g/cm3, Fier: 7.87 g/cm3, Plumb: 11.34 g/cm3, Mercur: 13.53 g/cm3. Cu siguranta Al, Fe, Pb se vor scufunda in apa, dar ar putea pluti in mercur.
Densitatea unei stele neutronice: 1014 = 100 000 000 000 000 = g/cm3
Va puteti imagina o substanta atat de densa incat sa nu poti ridica nici macar o picatura din ea ?!?!
Viteza medie
Viteza medie reprezinta distanta parcursa in unitatea de timp.
Daca avem la dispozitie deplasarea efectuata intr-un interval de timp diferit de unitate, putem afla viteza medie calculand raportul: deplasare/durata.
v = Δd/Δt
Exemplu: Am plecat din Bucuresti la ora 13 si am ajuns in Dolj, la 200Km distanta, la ora 17. Deci, am facut 200Km in 4h => v = 200Km/4h = 50Km/h.
Dar de ce viteza medie? Pai, eu am facut 200 de Km in 4h, dar nu am mers mereu cu aceeasi viteza: in Bucuresti a fost aglomeratie mare, uneori am... stat, in timp ce pe autostrada am mers cu 100 de Km/h etc. Cert este ca am facut 200 de Km in 4h, ca si cum m-as fi deplasat cu o viteza constanta de 50Km/h...
|